Arlechino, arlechino!

Ei, da, trei clowni defilau tacticosi prin Mall si foarte siguri de farmecul lor... Spectacolul oferit continea cantecele cu ”bau-bau”, baloane la cerere si un limbaj muzical, un secret al meseriei..., un mod inedit de a comunica, cu care atrageau atentia copiilor si nu numai...

Inteligenta aceasta initiativa, in masura sa aduca putina culore, in asteptarea adevaratei primaveri, care, se pare, se lasa asteptata...

Andrei ii admira de la distanta pe haiosii arlechini, dar s-a dovedit neincrezator odata ce au trecut limita intimitatii lui de copil independent... Astfel incat, i-a tratat cu indiferenta si lacrimi ...

Cu toate astea, mai in gluma, mai in serios, am reusit sa imortalizam momentul...

Arlechina era frumoasa foc... Executa machiaje speciale, mai ales fetitelor...

Si, uite-asa, ne-am hotarat sa il punem la traba pe buclucasul arlechin...

Andrei a trecut peste teama si a devenit curios...

Am ales un balon de culoare... verde..., dar ce sa fie, ce sa fie?

O albinuta, ne propune el...

Sa fie...

Hm, poate esti tu dragut, dar mai bine pastrez distanta, pare sa gandeasca ingerasul meu, molfaind un degetut...

Andrei i-ar fi dat inapoi albinuta, o data terminata..., se pare ca nu dorea sa aiba datorii de la personajul asta prea sigur pe el...

Totusi, am pastrat-o...