Overblog Segui questo blog
Administration Create my blog

Duminica Floriilor...

Pubblicato il da Camelia

La multi ani mie si tuturor celor ce  trec pe aici si poarta nume de flori...

753 
Nu s-a gandit nimeni pana acum sa imi daruiasca camelii de ziua mea, dar poate ca intr-o zi se va intampla si acest lucru...
cam7.jpg
Intre timp va ofer eu un buchet de camelii pentru suflet...
_imageslg_wedding_trail_roses_camelia_lg.jpg

Intrarea Domnului Iisus Hristos in Ierusalim...

cid_image001.jpg

396_floriile_bulgari.jpg 

Con tag RELIGIE

Leggi i commenti

E primavara, e rock and roll, e ingeras....

Pubblicato il da Camelia

E primavara si se simte... In aer, in case, in ciripitul pasarilor, in agitatia copiilor...
Eram moderator muzical la radio Europa Nova cand ma jucam cu ritmurile muzicale, iar rock an roll-ul era mereu prezent in playlist-ul meu. Mai ales cand sosea primavara... Renastere, energie, veselie, asta transmite...
In fiecare dimineata si ingerasul meu e plin de energie.... E chiar fericit ca poate sa pronunte corect cateva cuvinte: apa, papa, mama, cachi etc. Si cand ii cere mama un pupic e cel mai dulce copil de pe lume, caci  ofera cu drag, desigur fara exagerare. Asta nu doar mie, dar si matusicii si bunicii. Asa ca, desi ma trezesc foarte devreme, se merita... E o placere sa il vad cum rasfoieste paginile cartilor de povesti, cum bazgaleste pe tablita lui cea noua, caci pe cea veche am stricat-o, cum se urca pe pat si coboara in viteza sau cum se bucura de placere sub masajele pe care i le face bunica. In acel moment e liniste totala. Unde e Andrei, unde-i puiul meu? E la ora de masaj... si tace chitic, caci ar sta asa o zi intreaga.
Nu trebuie sa mai mentionez ca mi se umple sufletul de bucurie cand incepe sa danseze, si rock and roll, pe deasupra... Ii place lui mami la nebunie si i s-a tranmis si lui... Modul in care danseaza acest gen vesel de muzica i se potriveste ca o manusa, felul in care se lasa in jos pe ritmuri de roll e de Oscar. Va puteti imagina... E chiar fericit...

Leggi i commenti

...din tristete razbate speranta!

Pubblicato il da Camelia


...cu speranta, credinta, dragoste si adevar pot fi trecuti si muntii...

...chiar daca uneori sufletul e trist, inseamna ca e firesc sa fie asa...
...din tristete pot sa ia nastere, mai ales asemenea bijuterii muzicale...

 

Leggi i commenti

Pe urme de vis...

Pubblicato il da Camelia

E greu sa iau o decizie... Pentru ca e la mijloc un copil... E copilul per care mi l-am dorit de cand eram mica si care imi umple sufletul cu ceva de nedescris, cu fiecare gest, privire gingasa si cu buzitele ce exprima tristete de fiecare data cand e mustrat. Mai ales atunci il strang tare la piept si ii spun ca il iubesc mult de tot... A sosit pe lume cand ma asteptam mai putin...
Visam ca viata mea sa parcurga etapele normale pe care mi le impusesem de cand ma stiu... Vroiam sa ma realizez pe plan profesional, sa intalnesc marea iubire, sa ma casatoresc ca in povesti si sa ma bucur din tot sufletul la aflarea vestii ca sunt insarcinata...Erau valorile si principiile mele care, fara sa-mi dea ragaz sa ma lamuresc, dintr-o data s-au naruit.... Totul s-a-ntamplat pe dos. Vise, dorinte, ambitii au intrat pe alt fagas... Si, desi eram constienta ca ma afund in greseala, ca nu e bine, ca nu pot sa accept ceea ce mi se intampla, desi, am incercat sa pun capat de mai multe ori acestei situatii, de fiecare data am falit. Eram increzatoare ca pot sa schimb ceva, ca poate s-a schimbat ceva... Imi incarcam bateriile, imi adunam sperantele si, dupa cel mult 2 saptamani, totul se naruia.... Devenea mai insuportabil totul... Modul de a gandi impus, de a ma comporta, de a interactiona cu lumea din jur, de a face compromis pe plan profesional, doar pentru ca credeam cu tarie ca, pana la urma,aceasta dragoste merita sacrificiul... In zadar...
Azi, ca si ieri, trebuie sa aleg... Am ales deja, e clar... Nu din egoism...., pentru ca din prea mult egoism am crezut ca pot sa fac fata unei situatii pe care nu puteam, nu reuseam sa o impartasesc, dar am continuat sa cred ca pot sa schimb ceva... A fost peste puterile mele...
 Si azi, cred ca doar asa voi putea sa schimb ceva, prin lege, prin ordine, prin adevar...

Doar asa voi reusi sa regasesc calea dreapta....
54df56b6d2ef8505ff8a8a3ec46b7ae5.jpg

Leggi i commenti

La joaca...

Pubblicato il da Camelia

E plin parcul de copii, e galagie mare si distractie pe masura...

Ne-am luat galetuta cu lopatica si figurinele si am venit si noi sa ne bucuram de soarele de primavara...

007.JPG

008.JPG

009.JPG

011.JPG

Ea e Vanesa..., O fetita ca o printesa, frumosa, dulce, cuminte si mai tacuta decat Andrei...

011-copia-1.JPG

Si-au vorbit doar din priviri, Andrei savurand o pietricica, si au facut schimb de jucarii...

014.JPG

016

010.JPG

015.JPG

012.JPG

Dupa care, indiferent, ca de obicei, si fara sa scape pietricelele din manute, s-a indreptat spre tiribomba...

013.JPG

Hm, asta-mi place, pare sa spuna puiul meu, din priviri si zambet...

017-copia-3.JPG

018.JPG

 

 

 

Leggi i commenti

Savoarea vremurilor cu gogosi de casa...

Pubblicato il da Camelia

Astepam cu nerabdare sa ne faca ”bunica”, de-acum, gogosi cu dulceata ca in vremea copilariei mele... Le astaptam si  pe verisoarele nostre de suflet si matusicile, in acelasi timp, ca sa savuram impreuna din atmosfera de acasa, caci tot copii suntem si noi, atata vreme cat ii avem alaturi de noi pe dragii nostri parinti.
  Intre timp am dormit dupa-amiaza si, cum dorm in functie de orarul copilului meu, acum o ora mi-a dat trezirea, ca sa nu mai spun ca saptamana asta tot la ora 7 dimineata mi-a cantat cocosul.
I-am dat in manuta o eugenie, caci ii era fomita, mai ales ca ii place tare mult sa manance singur, spunandu-i, sub aprobarea bunicii, ca mama lui cu eugenii a crescut, cu biscuiti, clatite, gogosi si alte dulciuri de casa... Sau azmite calde cu branza si lapte de capra la discretie... Astea erau „bunataturile” care ne faceau super fericiti si cu care am crescut oameni sanatosi. Ce ciocolata sau prajituri din comert? Insa nu pot sa uit nici serile cand sosea tata din cursa si ne trezeam ca sa primim, cu aceeasi nerabdare de copil, ciocolata si guma de mestecat sarbeasca pe atunci, al carei gust era inconfundabil si al carei miros il simt parca si acum.
Doamne, ce vremuri frumoase! Cate vise minunate..., ce n-as da sa le mai am o data pe toate...

gogosi-rom-002-copia-1.jpg

Leggi i commenti

Bun gasit, draga Baba!

Pubblicato il da Camelia

Azi e Baba mea... Dimineata  insorita mi-a batut in geam. Cu toate ca nu ma copleseste cu o zi splendida, imi dau seama ca e destul de ingaduitoare, spre deosebire de celelate surate ale ei... A sosit ultima si vrea sa ma incurajeze ca voi avea un an bun... Am nadejdea asta, caci asa va fi daca ma bazez pe mine si pe bunul Dumnezeu...
baba.jpg

Leggi i commenti

In suflet cu ...8 martie!

Pubblicato il da Camelia

E primul meu 8 martie ca mama... A fost o zi normala, pana la urma... Dimineata alaturi de mama mea si de Andrei. Apoi la servici... O atentie din partea sefului ”...pentru noi, femeile!”
 Conteaza sa te simti tu insati cu adevarat mama si femeie... cu sufletul alaturi de cei dragi...
Unii nu prea au inteles aceste doua sensuri, dar m-am consolat, caci sunt altele mult mai importante pe pamant... Chiar nu m-am straduit vreodata sa fiu cum, de fapt, nu sunt sau sa fiu altfel pentru a fi pe placul altora...
Vine o zi cand altceva devine mai important decat ce credeai ca era... E in natura firii...
La multi ani mamei si surorii mele!
8_martie_3.jpg

Leggi i commenti

Amintiri cu flori de camp...

Pubblicato il da Camelia

sky-glade.jpg

Imi plac florile se camp... Dintotdeauna... Am crecut la sat si cele mai frumoase clipe le-am petrecut pe deal, pe camp... Culegeam flori si imi faceam coronita... Eram printesa, zana din povesti... Le mai duceam si acasa si le tineam atarnate la oglinda pana se ofileau sau pana cand le inlocuiam cu altele proaspete...

Cel mai mult imi placeau niste flori roz pe care le-am vazut doar pe dealurile din satul meu, care nu se ofileau, in cel mai rau caz capatau o culoare bej, dupa mai mult timp, din care sora mea mai pastreaza si acum.

La scoala nu am avut parte de coronita, caci, pana in clasa a VIII-a nu aveam loc de copiii profesorilor sau poate, totusi, nu le-am meritat... Ciudat, insa, ca, o data ajunsa la liceu, am devenit sefa clasei si am primit si premiul mult dorit, intai. Nu mai aveam in clasa nici un coleg de profesor, dar acum nu se mai cerea coronita. Si ce daca, eu oricum eram premianta de cate ori doream, era de-ajuns sa merg pe camp ca sa imi pun coronita de flori pe cap.

Cu toate astea ma gandesc cu drag la profesorii mei din liceu de Limba si literatura romana, limba Rusa, Geografie, Limba Franceza si chiar de Biologie. Era simpatie reciproca... Si chiar isi merita coronitele de flori... din partea mea...

camp.jpg

camp2.jpg

Leggi i commenti

Prin parcul Botanic...

Pubblicato il da Camelia

evergreen-park.jpg

Azi am fost la plimbare in Parcul Botanic. Rasarise soarele, dar nu am avut noroc sa ne bucuram de razele lui, caci s-au abatut norii deasupra Timisoarei. Cu toate astea ne-a priit plimbarea, caci asa se caleste ingerasul meu.

Parcul Botanic e unul dintre multele parcuri din oras, asemanator imaginilor. Nu va mai trece mult si va arata exact asa sau si mai frumos... M-am gandit ca ar fi bine sa ies putin din casa si sa merg in locurile dragi mie, caci nu se stie cand va trebui sa plec din nou...

Deseori ma plimbam prin parc, dar niciodata nu mi-a trecut prin cap si n-am simtit sa ma opresc in loc ca sa ofer spectacolul gratuit al unor prelungi sarutari, asa cum se intampla sa intalnesc. E vorba de pudoare... Da, sunt dulci asemenea sarutari furate in parc, dar totusi, parca n-au intimitate, si-atunci sunt cam goale..., impersonale.

Trec zile, trec ani, dar sufletul imi e acelasi...

Si, parca aievea, nu stiu cand, copilul meu a crescut si am iesit la plimbare, de manuta... Pacat ca era cam rece, dar i-a placut, mai ales cand faceam sarituri, radea cu drag si, mai mult, masinile care treceau neincetat... Da, ii place sa se uite la masini... 

La intoarcere a adormit... Si acum doarme...

Soarele a rasarit dintre nori, e bine si asa...

tulips-park.jpg

 

Leggi i commenti

O seara de pitic...

Pubblicato il da Camelia

Incalzirea atmosferei pentru baita... Tubulete de tot felul, glumite, ratuste etc

018-copia-1.JPG

013-copia-1.JPG

011.JPG

014

015.JPG

016-copia-1.JPG

017.JPG

019.JPG

020-copia-1.JPG

021.JPG

023-copia-1.JPG

024.JPG

025-copia-2.JPG

026-copia-1.JPG

027.JPG

029.JPG

030-copia-2.JPG

Razi, gurita mea, frumoasa si dulce!

031-copia-2.JPG

Insapunarea..., fara sa scapam din ochi, pardon! din maini, tubul asta cu capac verde...

034.JPG

035.JPG

037.JPG

041-copia-3.JPG

Ah, in sfarsit reusim sa alunecam cu funduletul in apa..., incetunel, cu aplecari masurate. Gata am facut-o si pe asta!, astfel incat urmeaza o balaceala de ratusca..., dar si pocnirea apei cu palmita..., de-acum baita va avea alt gust, pardon din nou!, alt farmec...

045-copia-2.JPG

046-copia-1.JPG

047.JPG

048-copia-2.JPG

049.JPG

Gata! Ne-am improspatat bine... Ne fugarim putin prin pat, ca, de, iti vine sa mananci un fundulet moale si curat, abia spalat si parfumat, dar se termina rapid  totul, caci, din prea multa agitatie, sfarsim cu capul in perete... Nu-i nici un bai, ba, dimpotriva, ne punem si mai tare pe ras... Exploram putin telefonul pana ne uscam parul, dupa care il trantim la pamant...

050.JPG

051.JPG

059-copia-1.JPG

060.JPG

Dam cu putina indiferenta incoace si incolo, caci mami il mustra putin pentru obraznicia de a arunca cu toate pe jos...

062.JPG

063.JPG

Dupa care facem si botic, asa cum facea si mami cand era mica, leit, si cersesim iertare..., papam si, imbratisati. adormim profund...

061

064-copia-1

Somn usor cu ingerasi, puitul meu drag!

 

 

Leggi i commenti

Ce mai face ingerasul...

Pubblicato il da Camelia

018 (2)
019--2-.JPG
Ingerasul meu creste... E din cale-afara de perspicace, deoarece ma uimeste in fiecare zi cu ceva nou in dezvoltarea sa de copil.
E frumos, dulce, destept si ascultator, atat cat poate intelege el sa fie la un anisor si 4 luni.
Pai, ce face?
E vorbaret, din fire, de cand era mic, asa ca a pastrat traditia si, dis-de-dimineata, isi da cu parerea, cu glasciorul lui cristalin, la te miri ce, incat, nu ai cum sa nu incepi dimineata cu voie buna. Are in repertoriu cateva cuvinte pe care le articuleaza corect, cum ar fi: apa, care a fost al doilea cuvant dupa mama, arde, cachi? cu semnul intrbarii, caci nici el nu e sigur cand soseste sau nu, cu-cu!, atunci cand ne jucam pitululsu prin casa,  bau-bau, caruia el ii zice ba, etc.
 De mai bine de 2 luni coboara singur din pat si se deplaseaza dint-o camera in alta cu usurinta, caci reuseste sa isi deschida singur usile, ridicandu-se pe varfurile picioruselor pana ajunge la cleanta.
Cand a inceput sa mearga ma intrebam cum poate sa stea in picioare non-stop, mereu in  miscare, dar m-am linistit, caci, de cateva saptamani a  inteles ce inseamna  a te odihni si in timpul zilei, nu  numai noaptea, asa incat , din cand in cand se urca pe canapea, ori de cate ori ii cad in mana telecomenzile de televiziune si mimeaza ca schimba canalele, iar cand ne aflam in dormitor se urca in pat si se lasa pe spate, razand infundat, caci ii place la nebunie sa ne jucam de-a tranta si asta inseamna el da tonul distractiei.
Ii place sa se joace cu intrerupatoarele si a prins el miscarea butoanelor de la aragaz, cu care ne cam da bataie de cap, dar suntem atenti si gata.
E un stres cand ne stinge televizorul, ca doar ii plac butoanele, daaa, e greu dezvatul asta, ca de altfel tot ce e interzis.
Telefoanele sunt o alta feblete de-a lui, de cand avea cateva luni.
Ii place sa manance gogosari si castraveti murati de vreo saptamana, pop-corn, chips-uri de la 9 luni, iar in rest, orice. A, mai sunt dati cand, ca sa manance, trebuie sa inventam tot felul de jucarii improvizate, dar ne atingem scopul.
Bunica ii tot insufla spiritul muzicii populare si mimeaza si el pocnitul din deget si invartitul... E papusa mea care dantuieste mereu...
Cel mai mult se distraza cand Chris, pisicul, are chef de joaca si alearga dupa el prin casa si rade cu pofta, incat devine molipsitor.
Iar cand mancam, stand cu noi la masa pe scaunelul lui de om in miniatura, povestind una alta, radem, iar el rade alaturi de noi, de parca ar pricepe tot si toate.
E asa de fericit cand se intoarce mami lui de la servici, iar pentru mine  nu e fericire mai mare, decat sa fiu intampinata de sufletelul meu, dragostea mea mica si sa mi-l strang cu drag la piept, sa sarim amandoi in sus de bucurie si sa ne umplem de pupici.
E un copil cuminte, destul de sociabil...Hm, si chiar ma bucur ca e mai discret in felul de a se comporta in afara casei...
Luna trecuta a facut un nou vaccin si a urlat ca din gura din sarpe, la vederea pediatrei. Dar i-a trecut. Nu-i place fata ei si gata, desi ii vorbeste dulce...
In rest e un copil fericit..., sper sa inteleaga si altii...
040.JPG
041-copia-2.JPG
042-copia-1.JPG
043-copia-2.JPG
045-copia-1.JPG


Leggi i commenti

Bine ai venit, primavara!!!

Pubblicato il da Camelia




Lucian Blaga
Primavara


A cunoaste. A iubi
Înc-o data, iar si iara
a cunoaste-nseamna iarna
a iubi e primavara.

A iubi - aceasta vine
tare de departe-n mine.
A iubi - aceasta vine
tare de departe-n tine.

A cunoaste. A iubi.
Care-i drumul? Ce te-ndeamna?
A cunoaste - ce înseamna?
A iubi - de ce ti-e teama?
printre flori si-n mare iarba?

Printre flori si-n mare iarba,
patima fara pacate
ne rastoarna-n infinit,
cu rumoare si ardoare
de albine re-ncarnate.

Înc-odata, iar si iara,
a iubi e primavara.


Alexandru Vlahuta

Sonet-A revenit frumoasa primavara

 

A revenit frumoasa primavara

Copacii parca-s ninsi de-atata floare;

Dorinti copilaresti, renascatoare,

Fac inimile noastre sa tresara...


Iubire e in razele de soare,

Si farmec in a codrului fanfara,

Si visuri dulci in linistea de sara:

In cer si pe pamant e sarbatoare.


Ascult, respir, privesc cu lacomie,

Caci toata frumusetea asta-mi pare

Ca niciodata n-are sa mai fie!


Si-s fericit c-am fost o clipa-n-stare

Sa simt, in marea lumii simfonie,

A gandurilor mele intrupare.

Leggi i commenti