Overblog Segui questo blog
Administration Create my blog

Minunea sufletului meu, deja 9 luni!

Pubblicato il da Camelia

     Cand vine vorba despre piticotul meu, ma aprind si as vorbi non stop doar despre el...  Acum ca a facut 9 luni si cantareste 11,200 Kg la 0,75 cm, toata casa e doar a lui... O "bate de-a busilea  in lung si-n lat, cat e ziua de mare... e mai sigur pe fizicul lui si stau linistita acum cand il tin pe parchet. Ar pleca el pe picioruse, dar e cam greu cu echilibrul deocamdata. Asa ca, mai mult ca inainte, casa si, mai ales, podeaua, sunt luna, ca parca se face si prin suflet curatenie cand se face prin casa, iar acum, sa nu ii dauneze ingerasului. Cu toate acestea, cu vreo 2 zile inainte de ziua lui, s-a ales cu o buna conjunctivita la ochisori. Ei, si cum am ajuns la urgenta, am avut parte de o asistenta ca un dop, care, o data ce mi l-a prins intre maini, mi l-a si facut sa planga. Auzi tu la ea, cica e din cauza ca ii fac toate pe plac. I-am taiat-o raspicat, ca nu e nicidecum un plangacios, fara sa ii mai subliniez, mai sus-prezentei, ca are gesturi de pe vremea gladiatorilor, desi acestia aveau eleganta lor in timpul luptelor, si, nicidecum, de asistenta la pediatrie. 
    Cum ziceam, dupa ce a trecut in recunoastere fiecare coltisor al casei, sufletelul meu mic ma asista la orele de aerobica. Daaaaa, nu ma pierde din ochi!  Dar cel mai frumos e ca ma si sustine... rade, aplauda si danseaza in felul sau...Iar eu ma prapadesc de ras.   
    Cel mai de pret moment, insa, e atunci cand ma urmareste cu ochii peste tot si ma mangaie de acolo, de pe podea, cu zambetul sau, cel mai dulce de pe lume, printre cei opt dintisori ca fildesul de albi si ma invaluie cu privirea-i profunda de copil. E ingerasul meu fericit, care sa bucura de dragostea lui tati si a lui mami... Si are atata nevoie de dragoste...
     De curand am inceput sa il adorm pe genunchi, asa cum ma adormea mama mea. Iar Ene ajunge mai repede la gene...  Acum cand scriu, viseaza ingerasi si surade... Somn usor, gurita mica!        
                                                                               

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Leggi i commenti

La joaca cu strabunica...

Pubblicato il da Camelia


Strabunica  e o dulceata de femeie... Asa a fost toata viata... Simpla si cu bun-simt... Asa ca mama mea. Nu se agita sa intre pe sub pielea stranepotului..., caci simpatia e reciproca, iar ingerasul meu mic si dulce se gudura in jurul ei si ii zambeste cu drag, pentru ca simte bunatatea ce emana dinspre strabunica. A facut drum lung bunica sa isi vada stranepotul, iar rasplata e intreita, caci e mandra de un stranepot asa de energic si frumos. Si, desi nu mai are forta sa il ia in brate, il cuprinde cu ochii plini  de dragoste.  Srabunicul, odihneasca-se in pace, nu a mai apucat sa il vada, dar sigur e bine si ne priveste de acolo, din cer. Mutumim ca esti alaturi de noi, draga strabunica!


 


 

 

Leggi i commenti

Piticotul body-builder...

Pubblicato il da Camelia

Sa vezi si sa nu crezi... E adevarat ca e mic, dar e voinic...  E voinicul mamei, insa, in acest caz, mai mult al lui tati... Inca lipsesc cateva zile pana la 9 luni, dar piticotul nostru e atent la tot si la toate...  Si, cand se fixeaza cu ceva, trebuie sa ii satisfaci placerea... Nu ai incotro! Mai deunazi, tati se antrena cu greutatile... Piticotul a priceput miscarile si, desi ii atrageam atentia spre alte jucarii, el tot directia in cauza lua... Am ras cu lacrimi la entuziasmul ingerasului, care, o data ce a pus mana pe instrumentul destul de periculos, scotea aceleasi sunete, ca si tati cand ridica 100 de Kg.



Leggi i commenti