Inca imi mai amintesc de clipele cand, in dimineata Sf. Nicolae, alergam repede in bucatarie, caci stiam ca tata isi atarna suba in
cuier, si cautam in buzunarul interior ca sa vedem daca Mos Nicolae a lasat ceva si pentru noi... Trecuse pe-acolo si isi marcase trecerea printr-o punga de dulciuri... Eram bucuroasa si il
umpleam pe tata de pupici, apoi alergam la mama sa ii aratam cadoul primit.
Atunci il iubeam si il asteptam pentru ca primeam cadouri, azi il apreciez pentru sfintenia si minunile lui. Spre deosebire de
atunci, cand imi aminteam de el o data la un an, azi astept un semn de la Sf. Nicolae in fiecare zi... Si stiu ca el imi raspunde pentru ca eu il chem mereu in rugaciunile
mele si il slavesc. Amin!
/image%2F0564474%2F20180423%2Fob_3a05ad_img-20180323-140525.png)