Perlele lui Andrei

M-am hotarat sa pun la catastif toate frazele si vorbele de duh ale lui Andrei. 

Sunt adevarate perle care vin din mintea lui de copil si de pe lungimile lui de suflet cele mai profunde, asa cum intelege el lumea la nici 4 anisori.

Il asculti si iti vine sa il mananci. Iar eu nu vreau sa le uit, asa ca am decis sa le pastrez peste timp.

Intr-o dupa amiaza ne intorceam de la gradi, iar in parcul amenajat pentru caini un tanar isi plimba cainele. Nu stiu ce rasa era, dar era un dulau in toata regula si avea si zgarda la gat. Andrei l-a vazut si a remarcat:

-Mama, mama, asta e fetita pentru ca are margean la gat!

L-am pupat cu foc si l-am strans la piept cu drag, razand cu hohote, iar el si mai tare.

Altadata, ne jucam fotbal. La un moment dar a tras el un sut puternic, iar eu am exagerat, spunandu-i ca era cat pe ce sa ma crape in doua, asa de tare a tras cu piciorul in minge. El, in schimb, mi-a raspuns: -Mama, dar daca tu te rupi, eu cu cine raman. Ce ma fac eu fara tine?

Dragoste de copil dulce...