/image%2F0564474%2F20180423%2Fob_3a05ad_img-20180323-140525.png)
E greu sa iau o decizie... Pentru ca e la mijloc un copil... E copilul per care mi l-am dorit de cand eram mica si care imi umple sufletul cu
ceva de nedescris, cu fiecare gest, privire gingasa si cu buzitele ce exprima tristete de fiecare data cand e mustrat. Mai ales atunci il strang tare la piept si ii spun ca il iubesc mult de
tot... A sosit pe lume cand ma asteptam mai putin...
Visam ca viata mea sa parcurga etapele normale pe care mi le impusesem de cand ma stiu... Vroiam sa ma realizez pe plan profesional, sa intalnesc marea iubire, sa ma casatoresc ca in povesti si sa ma bucur din tot sufletul la aflarea vestii ca sunt insarcinata...Erau valorile si principiile mele care, fara sa-mi dea ragaz sa ma lamuresc, dintr-o data s-au naruit.... Totul s-a-ntamplat pe dos. Vise, dorinte, ambitii au intrat pe alt fagas... Si, desi eram constienta ca ma afund in greseala, ca nu e bine, ca nu pot sa accept ceea ce mi se intampla, desi, am incercat sa pun capat de mai multe ori acestei situatii, de fiecare data am falit. Eram increzatoare ca pot sa schimb ceva, ca poate s-a schimbat ceva... Imi incarcam bateriile, imi adunam sperantele si, dupa cel mult 2 saptamani, totul se naruia.... Devenea mai insuportabil totul... Modul de a gandi impus, de a ma comporta, de a interactiona cu lumea din jur, de a face compromis pe plan profesional, doar pentru ca credeam cu tarie ca, pana la urma,aceasta dragoste merita sacrificiul... In zadar...
Azi, ca si ieri, trebuie sa aleg... Am ales deja, e clar... Nu din egoism...., pentru ca din prea mult egoism am crezut ca pot sa fac fata unei situatii pe care nu puteam, nu reuseam sa o impartasesc, dar am continuat sa cred ca pot sa schimb ceva... A fost peste puterile mele...
Si azi, cred ca doar asa voi putea sa schimb ceva, prin lege, prin ordine, prin adevar...
Doar asa voi reusi sa regasesc calea dreapta....
Visam ca viata mea sa parcurga etapele normale pe care mi le impusesem de cand ma stiu... Vroiam sa ma realizez pe plan profesional, sa intalnesc marea iubire, sa ma casatoresc ca in povesti si sa ma bucur din tot sufletul la aflarea vestii ca sunt insarcinata...Erau valorile si principiile mele care, fara sa-mi dea ragaz sa ma lamuresc, dintr-o data s-au naruit.... Totul s-a-ntamplat pe dos. Vise, dorinte, ambitii au intrat pe alt fagas... Si, desi eram constienta ca ma afund in greseala, ca nu e bine, ca nu pot sa accept ceea ce mi se intampla, desi, am incercat sa pun capat de mai multe ori acestei situatii, de fiecare data am falit. Eram increzatoare ca pot sa schimb ceva, ca poate s-a schimbat ceva... Imi incarcam bateriile, imi adunam sperantele si, dupa cel mult 2 saptamani, totul se naruia.... Devenea mai insuportabil totul... Modul de a gandi impus, de a ma comporta, de a interactiona cu lumea din jur, de a face compromis pe plan profesional, doar pentru ca credeam cu tarie ca, pana la urma,aceasta dragoste merita sacrificiul... In zadar...
Azi, ca si ieri, trebuie sa aleg... Am ales deja, e clar... Nu din egoism...., pentru ca din prea mult egoism am crezut ca pot sa fac fata unei situatii pe care nu puteam, nu reuseam sa o impartasesc, dar am continuat sa cred ca pot sa schimb ceva... A fost peste puterile mele...
Si azi, cred ca doar asa voi putea sa schimb ceva, prin lege, prin ordine, prin adevar...
Doar asa voi reusi sa regasesc calea dreapta....
