Imi aduc aminte cu nostalgie ca in copilarie admiram si imitam o sumedenie de personaje, atat din din povestile lui "A fost odata ca niciodata"care slujeau binelui, cat si pe cele care se promovau la televizor... Nu ca acum nu le-as admira... Insa vremurile s-au emancipat si, daca in trecut erau la mare trecere Fetii Frumosi care isi masurau puterea in lupta dreapta, "zi de vara, pana-n seara", ca sa le salveze pe Ilenele Cosanzene, acum toti, cu mic cu mare, il elogiaza pe Spider Man, de exemplu. Superman nu mai impresioneaza atat de mult, a ramas mic copil pe langa Omul Paianjen. Sincera sa fiu, cred ca orice erou in slujba binelui cucereste inimile la orice varsta.
Tocmai de aceea, in ultimul timp, mogaldeata mea de copil repeta cu patos ca el e Spider Man. Fara sa aiba habar cum arata, desigur, si nici cine e cu adevarat. O fi auzit pe la gradinita... m-am gandit eu... Si, placandu-mi si mie, caci e un personaj umil si are un caracter de admirat, m-am gandit ca ar fi frumos sa ii fac surpriza micului meu erou de Sfantul Andrei ceva care sa i-l prezinte pe Spider Man. I-am cumparat pijamalute, bluzica si un set cu caciulita si manusi, toate imprimate cu imaginea Omului Paianjen. Eh, dar trebuia sa testez eu cunostintele micului admirator si l-am luat la intrebari: "-Mami, iti place mult Spider Man?", "_Da, mama, imi place."- Si cine e Spider Man asta, mami?", "-Eu sunt", a venit raspunsul hotarat, care m-a dat peste cap de ras, iar el radea si mai tare.
Asadar, m-am hotarat sa i-l prezint pe eroul preferat, desi necunoscut, si am dat iama pe You-tube, aratandu-i scena in care Spider Man reuseste sa opreasca trenul cu ajutorul panzei de paianjen... La cei trei ani al lui a observat ca incercarea de a opri trenul cu piciorul a esuat, "pentru ca l-a durut"... Si, de atunci, zboara vesnic prin casa, nevazuta, panza de paianjen...
/image%2F0564474%2F20180423%2Fob_3a05ad_img-20180323-140525.png)